{"id":1556,"date":"2026-09-28T13:27:38","date_gmt":"2026-09-28T11:27:38","guid":{"rendered":"https:\/\/payment.m.ro\/mfg\/?post_type=product&#038;p=1556"},"modified":"2026-09-28T13:31:24","modified_gmt":"2026-09-28T11:31:24","slug":"anuarul-zf-top-100-companii-antreprenoriale-din-romania-2026","status":"publish","type":"product","link":"https:\/\/payment.m.ro\/mfg\/?product=anuarul-zf-top-100-companii-antreprenoriale-din-romania-2026","title":{"rendered":"Anuarul ZF Top 100 companii antreprenoriale din Rom\u00e2nia 2026"},"content":{"rendered":"<p>Produsul top 100 antreprenori a ap\u0103rut ca o necesitate pentru a descrie structura actual\u0103 \u0219i perspectiva capitalului autohton. \u00cen condi\u021biile \u00een care economia rom\u00e2neasc\u0103 a fost dominat\u0103 ini\u021bial la v\u00e2rf de multina\u021bionale, procesul de creare a capitalului local a luat timp. Antreprenoriatul rom\u00e2nesc a trecut prin mai multe faze. Genera\u021bia anilor \u201990 reprezentat\u0103 de cei care au fondat atunci companii precum Ion \u021airiac (Banca Ion \u021airiac), Horia Ciorcil\u0103 (Banca Transilvania, 1993), Florin \u0219i M\u0103riuca Calpes (Bit Defender, 1990), Ioan Popa (Transavia, 1991), Raul Doicescu (Bog&#8217;Art, 1991) sau Dan \u0218ucu (1993), conduc ast\u0103zi printre cele mai mari companii cu capital autohton, pentru c\u0103 au \u0219tiut s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een picioare \u0219i s-au dezvoltat permanent. Ziarul Financiar \u021bine pe c\u00e2t posibil \u00een aceste topuri s\u0103 fi e relevant din punct de vedere al cifrelor, iar acestea s\u0103 se raporteze la datele din Registrul Comer\u021bului. Cu toate acestea, exist\u0103 companii conduse \u00een structuri de tip holding, astfel \u00eenc\u00e2t unii dintre ace\u015fti oameni de afaceri nu au fi rme \u00een top 100 dup\u0103 venituri. Cert este c\u0103, holding-uri sau fi rme de sine st\u0103t\u0103toare, exist\u0103 \u00eenc\u0103 o genera\u021bie a anilor \u201990 puternic\u0103 \u00een business \u0219i care nu a predat complet \u201echeile\u201d noii genera\u021bii. Vine apoi genera\u021bia oamenilor de afaceri care \u0219i-au \u00eenceput business-ul \u00een anii 1998-2002, care au benefi ciat de relansarea economica de dupa anii duri 1990-2000. Rom\u00e2nia ie\u0219ea \u00een anul 2000 dintr-o perioad\u0103 zbuciumat\u0103, de cre\u0219tere \u0219i sc\u0103dere, \u0219i a benefi ciat de prima perioad\u0103 stabil\u0103 \u00eentre 2000-2008. Dac\u0103 \u00eentre 1990-2000, PIB-ul a fost c\u00e2nd pe cre\u0219tere, c\u00e2nd pe sc\u0103dere, \u00eentre 2000-2008 a crescut continuu. Minimul a fost atins \u00een 1992, c\u00e2nd, \u00een banii de ast\u0103zi, Rom\u00e2nia a avut un PIB de 15 miliarde de euro, fa\u021b\u0103 de 36 de miliarde de euro \u00een 1990. Euro nu exista atunci, fi ind introdus abia \u00een 2000, \u00eens\u0103 se poate face compara\u021bia pornind de la raport\u0103rile de date de la acel moment \u00een dolari, transformate \u00een ECU, precursorul monedei euro.<\/p>\n<p>La un PIB de 400 de miliarde de euro ast\u0103zi, \u00ee\u021bi vine greu s\u0103 crezi c\u0103 \u00een 1992, Rom\u00e2nia avea un PIB de 15 miliarde de euro, chiar lu\u00e2nd \u00een considerare efectul infl a\u021bionist. \u00centre 2000-2008, PIB-ul a crescut de la 41 de miliarde de euro la 147 de miliarde de euro, ca urmare a intr\u0103rii de investi\u021bii str\u0103ine directe \u0219i a moderniz\u0103rii economiei. Antreprenorii care au reu\u0219it s\u0103 \u201escape\u201d de perioada foarte complicat\u0103 dintre \u201990-2000, au trecut f\u0103r\u0103 probleme \u0219i de criza din 2009-2010. Perioada de adev\u0103rat boom al Rom\u00e2niei care a format capitalul de ast\u0103zi a fost \u00eens\u0103 \u00eentre 2011-2020, p\u00e2n\u0103 s\u0103 vin\u0103 pandemia. Capitalul rom\u00e2nesc s-a sofi sticat, au ap\u0103rut mari fi rme de e-commerce precum eMag, sau de software precum UiPath, iar economia a c\u0103p\u0103tat cu totul alt\u0103 dinamic\u0103. Grupul Dedeman, ast\u0103zi cel mai puternic din Rom\u00e2nia, a avut \u00een\u021belepciunea strategic\u0103 s\u0103 cumpere masiv terenuri \u00een criza din 2009-2010, ceea ce a constituit baza expansiunii ulterioare.<\/p>\n<p>Capitalul rom\u00e2nesc s-a specializat, \u00een general, \u00een zona serviciilor, partea de produc\u021bie fi ind dominat\u0103 de capitalul str\u0103in, care necesit\u0103 mult mai mult\u0103 fi nan\u021bare. Este o perspectiv\u0103 natural\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere restartarea economiei din 1990, c\u00e2nd, \u00een lipsa investi\u021biilor din anii \u201980, pur \u0219i simplu fabricile locale erau r\u0103mase mult \u00een urm\u0103. Ca urmare, primele investi\u021bii ale capitalului autohton au fost \u00een comer\u021b. \u00cencet, \u00eencet, vin din urm\u0103 \u0219i industria\u0219ii precum Hora\u021biu \u021aepe\u0219 (Bilka, structuri de acoperi\u0219uri) sau exist\u0103 ini\u021biativa de a investi \u00een industrie ale unor mari constructori precum Dorinel Umbr\u0103rescu, Construc\u021bii Erba\u0219u, sau Concelex.<\/p>\n<p>Mai exist\u0103 industria\u0219i rom\u00e2ni puternici \u00een mobil\u0103 sau componenta auto &#8211; Compa sau Metaplast. \u00cen sectorul fi nanciar-bancar, Banca Transilvania, asimilat\u0103 ca o banc\u0103 cu capital autohton, a devenit ast\u0103zi cea mai mare, iar, tot \u00een zona serviciilor, Sacha Draghic de la SuperBet (pariuri sportive) a devenit un colos cu afaceri de miliarde la nivel global. capitalul autohton e bine reprezentat \u00een sectorul serviciilor medicale private \u0219i \u00een hoteluri \u0219i restaurante. A crescut mult zona de trading de energie, \u0219i chiar de produc\u021bie, care a mobilizat capital autohton. \u00cen imobiliare, dinamica din marile ora\u0219e a creat fi rme puternice de profi l, cu active de sute de milioane de euro. Ca o m\u0103sur\u0103 a anvergurii capitalului local, numai \u00een 2025 au fost \u00eenregistrate dividende pentru persoane fi zice de 20 de miliarde de euro, ceea ce la un PIB de 400 de miliarde de euro, este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, semnifi cativ. \u00cen condi\u021biile \u00een care investi\u021biile str\u0103ine \u00eencep s\u0103-l \u00eencetineasc\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 ce a fost de preluat s-a preluat, este r\u00e2ndul capitalului autohton s\u0103 fi e motorul de cre\u0219tere al economiei \u00een urm\u0103toarea decad\u0103, iar tranzac\u021bia prin care Dedeman a intrat \u00een retailul de bunuri de larg consum, prin preluarea Carrefour, este o m\u0103rturie a acestei tendin\u021be. Prin competen\u021b\u0103, know-how, energie \u0219i fi nan\u021bare, Rom\u00e2nia \u00ee\u0219i va g\u0103si locul \u00een clubul \u021b\u0103rilor dezvoltate, \u00een urm\u0103torii 20 de ani. P\u00e2n\u0103 atunci, Ziarul Financiar va r\u0103m\u00e2ne un ghid c\u0103tre aceast\u0103 viitoare nou\u0103 lume.<\/p>\n<p><strong>SORIN P\u00c2SLARU, redactor-\u0219ef ZF<\/strong><br \/>\n<strong>sorin.pislaru@zf.ro<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Mai multe detalii pute\u0163i citi \u00een Anuarul <strong>ZF Top 100 companii antreprenoriale din Rom\u00e2nia <\/strong><strong>2026<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<hr \/>\n<p>Edi\u0163iile print sunt valabile \u00een limita stocului disponibil. \u00cen cazul \u00een care stocul se epuizeaz\u0103 va fi livrat\u0103 edi\u0163ia electronic\u0103.<\/p>\n<p>Comand\u0103 anuarul la pre\u0163ul de 550 de lei, TVA inclus.<\/p>\n<p>Pentru abonamente ZF, v\u0103 rug\u0103m contacta\u0163i-ne la adresa de e-mail claudia.mirt@m.ro.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Produsul top 100 antreprenori a ap\u0103rut ca o necesitate pentru a descrie structura actual\u0103 \u0219i perspectiva capitalului autohton. \u00cen condi\u021biile \u00een care economia rom\u00e2neasc\u0103 a fost dominat\u0103 ini\u021bial la v\u00e2rf de multina\u021bionale, procesul de creare a capitalului local a luat timp. Antreprenoriatul rom\u00e2nesc a trecut prin mai multe faze. Genera\u021bia anilor \u201990 reprezentat\u0103 de cei care au fondat atunci companii precum Ion \u021airiac (Banca Ion \u021airiac), Horia Ciorcil\u0103 (Banca Transilvania, 1993), Florin \u0219i M\u0103riuca Calpes (Bit Defender, 1990), Ioan Popa (Transavia, 1991), Raul Doicescu (Bog&#8217;Art, 1991) sau Dan \u0218ucu (1993), conduc ast\u0103zi printre cele mai mari companii cu capital autohton, pentru c\u0103 au \u0219tiut s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een picioare \u0219i s-au dezvoltat permanent&#8230;<\/p>\n","protected":false},"featured_media":1557,"template":"","meta":[],"product_brand":[27],"product_cat":[50],"product_tag":[54,53,29],"class_list":{"0":"post-1556","1":"product","2":"type-product","3":"status-publish","4":"has-post-thumbnail","6":"product_brand-ziarul-financiar","7":"product_cat-anuare-zf","8":"product_tag-economie","9":"product_tag-jucatori","10":"product_tag-zf","12":"first","13":"instock","14":"shipping-taxable","15":"purchasable","16":"product-type-simple"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/payment.m.ro\/mfg\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product\/1556","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/payment.m.ro\/mfg\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/payment.m.ro\/mfg\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/payment.m.ro\/mfg\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1557"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/payment.m.ro\/mfg\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1556"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_brand","embeddable":true,"href":"https:\/\/payment.m.ro\/mfg\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_brand&post=1556"},{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/payment.m.ro\/mfg\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_cat&post=1556"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/payment.m.ro\/mfg\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_tag&post=1556"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}