Coșul tău nu conține produse
Anuarul ZF Top 100 companii antreprenoriale din România 2026
(TVA inclus in pret)
Produsul top 100 antreprenori a apărut ca o necesitate pentru a descrie structura actuală și perspectiva capitalului autohton. În condițiile în care economia românească a fost dominată inițial la vârf de multinaționale, procesul de creare a capitalului local a luat timp. Antreprenoriatul românesc a trecut prin mai multe faze. Generația anilor ’90 reprezentată de cei care au fondat atunci companii precum Ion Țiriac (Banca Ion Țiriac), Horia Ciorcilă (Banca Transilvania, 1993), Florin și Măriuca Calpes (Bit Defender, 1990), Ioan Popa (Transavia, 1991), Raul Doicescu (Bog’Art, 1991) sau Dan Șucu (1993), conduc astăzi printre cele mai mari companii cu capital autohton,…
Descriere
Produsul top 100 antreprenori a apărut ca o necesitate pentru a descrie structura actuală și perspectiva capitalului autohton. În condițiile în care economia românească a fost dominată inițial la vârf de multinaționale, procesul de creare a capitalului local a luat timp. Antreprenoriatul românesc a trecut prin mai multe faze. Generația anilor ’90 reprezentată de cei care au fondat atunci companii precum Ion Țiriac (Banca Ion Țiriac), Horia Ciorcilă (Banca Transilvania, 1993), Florin și Măriuca Calpes (Bit Defender, 1990), Ioan Popa (Transavia, 1991), Raul Doicescu (Bog’Art, 1991) sau Dan Șucu (1993), conduc astăzi printre cele mai mari companii cu capital autohton, pentru că au știut să rămână în picioare și s-au dezvoltat permanent. Ziarul Financiar ține pe cât posibil în aceste topuri să fi e relevant din punct de vedere al cifrelor, iar acestea să se raporteze la datele din Registrul Comerțului. Cu toate acestea, există companii conduse în structuri de tip holding, astfel încât unii dintre aceşti oameni de afaceri nu au fi rme în top 100 după venituri. Cert este că, holding-uri sau fi rme de sine stătătoare, există încă o generație a anilor ’90 puternică în business și care nu a predat complet „cheile” noii generații. Vine apoi generația oamenilor de afaceri care și-au început business-ul în anii 1998-2002, care au benefi ciat de relansarea economica de dupa anii duri 1990-2000. România ieșea în anul 2000 dintr-o perioadă zbuciumată, de creștere și scădere, și a benefi ciat de prima perioadă stabilă între 2000-2008. Dacă între 1990-2000, PIB-ul a fost când pe creștere, când pe scădere, între 2000-2008 a crescut continuu. Minimul a fost atins în 1992, când, în banii de astăzi, România a avut un PIB de 15 miliarde de euro, față de 36 de miliarde de euro în 1990. Euro nu exista atunci, fi ind introdus abia în 2000, însă se poate face comparația pornind de la raportările de date de la acel moment în dolari, transformate în ECU, precursorul monedei euro.
La un PIB de 400 de miliarde de euro astăzi, îți vine greu să crezi că în 1992, România avea un PIB de 15 miliarde de euro, chiar luând în considerare efectul infl aționist. Între 2000-2008, PIB-ul a crescut de la 41 de miliarde de euro la 147 de miliarde de euro, ca urmare a intrării de investiții străine directe și a modernizării economiei. Antreprenorii care au reușit să „scape” de perioada foarte complicată dintre ’90-2000, au trecut fără probleme și de criza din 2009-2010. Perioada de adevărat boom al României care a format capitalul de astăzi a fost însă între 2011-2020, până să vină pandemia. Capitalul românesc s-a sofi sticat, au apărut mari fi rme de e-commerce precum eMag, sau de software precum UiPath, iar economia a căpătat cu totul altă dinamică. Grupul Dedeman, astăzi cel mai puternic din România, a avut înțelepciunea strategică să cumpere masiv terenuri în criza din 2009-2010, ceea ce a constituit baza expansiunii ulterioare.
Capitalul românesc s-a specializat, în general, în zona serviciilor, partea de producție fi ind dominată de capitalul străin, care necesită mult mai multă fi nanțare. Este o perspectivă naturală având în vedere restartarea economiei din 1990, când, în lipsa investițiilor din anii ’80, pur și simplu fabricile locale erau rămase mult în urmă. Ca urmare, primele investiții ale capitalului autohton au fost în comerț. Încet, încet, vin din urmă și industriașii precum Horațiu Țepeș (Bilka, structuri de acoperișuri) sau există inițiativa de a investi în industrie ale unor mari constructori precum Dorinel Umbrărescu, Construcții Erbașu, sau Concelex.
Mai există industriași români puternici în mobilă sau componenta auto – Compa sau Metaplast. În sectorul fi nanciar-bancar, Banca Transilvania, asimilată ca o bancă cu capital autohton, a devenit astăzi cea mai mare, iar, tot în zona serviciilor, Sacha Draghic de la SuperBet (pariuri sportive) a devenit un colos cu afaceri de miliarde la nivel global. capitalul autohton e bine reprezentat în sectorul serviciilor medicale private și în hoteluri și restaurante. A crescut mult zona de trading de energie, și chiar de producție, care a mobilizat capital autohton. În imobiliare, dinamica din marile orașe a creat fi rme puternice de profi l, cu active de sute de milioane de euro. Ca o măsură a anvergurii capitalului local, numai în 2025 au fost înregistrate dividende pentru persoane fi zice de 20 de miliarde de euro, ceea ce la un PIB de 400 de miliarde de euro, este, fără îndoială, semnifi cativ. În condițiile în care investițiile străine încep să-l încetinească, având în vedere că ce a fost de preluat s-a preluat, este rândul capitalului autohton să fi e motorul de creștere al economiei în următoarea decadă, iar tranzacția prin care Dedeman a intrat în retailul de bunuri de larg consum, prin preluarea Carrefour, este o mărturie a acestei tendințe. Prin competență, know-how, energie și fi nanțare, România își va găsi locul în clubul țărilor dezvoltate, în următorii 20 de ani. Până atunci, Ziarul Financiar va rămâne un ghid către această viitoare nouă lume.
SORIN PÂSLARU, redactor-șef ZF
sorin.pislaru@zf.ro
Mai multe detalii puteţi citi în Anuarul ZF Top 100 companii antreprenoriale din România 2026
Ediţiile print sunt valabile în limita stocului disponibil. În cazul în care stocul se epuizează va fi livrată ediţia electronică.
Comandă anuarul la preţul de 550 de lei, TVA inclus.
Pentru abonamente ZF, vă rugăm contactaţi-ne la adresa de e-mail claudia.mirt@m.ro.

